Întrucât la rectificarea flancurilor dinţilor se creează, ca urmare a geometriei, o suprafaţă de contact destul de mare între piesa de prelucrat şi discul abraziv, această procedură de rectificare prezintă un risc foarte mare privind producerea de daune termice (arderea de rectificare).
De aceea sunt folosite preponderent corpuri abrazive pe bază de corindon cu lianţi ceramici, cu pori foarte deschişi
În acelaşi timp, corpurile abrazive sunt supuse unor încărcări extreme din punct de vedere al păstrării profilurilor, întrucât profilul flancului dinţilor exercită, după montare, o influenţă determinantă asupra silenţiozităţii şi rezistenţei în funcţionare.
Combinaţia dintre o rectificare la rece şi, concomitent, o rezistenţă ridicată la uzură constituie o provocare deosebită în cadrul rectificării flancurilor dinţilor, care solicită multă experienţă şi know-how din partea producătorilor de materiale abrazive.