Rectificare bilaterală plană

Generarea unor suprafeţe funcţionale în planuri paralele pe piesele de prelucrat se realizează cel mai eficient prin procedura rectificării bilaterale plane. Aceasta înseamnă că două suprafeţe, care se află dispuse opus una faţă de cealaltă, sunt rectificate simultan cu două corpuri abrazive care formează împreună un set. Exemple tipice sunt inelele rulmenţilor, inelele cilindrilor, discurile de păsuire, respectiv de etanşare, plăcile de distanţare, bilele, precum şi cuţitele şi plăcile de forfecare.

Atât avansul cât şi ghidarea pieselor de prelucrat prin fanta de rectificare se efectuează fie prin şaibe cu găuri, fie, în cazuri mai rare, prin ghidaj liniar. În funcţie de structura componentei, direcţia de rotaţie a discurilor abrazive poate fi sincronă sau asincronă. În cazul acţionării asincrone (a discurilor abrazive) discul de avans trebuie să asigure o forţă mai redusă şi, de aceea, prezintă şi o uzură mai redusă; însă la piesele de prelucrat cu înălţime mai mare se produce un moment de răsturnare care influenţează negativ geometria pieselor.

O provocare deosebită în ceea ce priveşte rectificarea bilaterală plană o constituie reducerea daunelor termice produse suprafeţelor

O provocare deosebită în ceea ce priveşte rectificarea bilaterală plană o constituie reducerea daunelor termice produse suprafeţelor (arderea de rectificare), întrucât prin această fantă de rectificare, care de regulă este foarte îngustă, nu se poate asigura transportarea unei cantităţi suficiente de lubrifiant de răcire în zona de rectificare. De aceea se utilizează în mare măsură discuri abrazive cu lianţi din răşini sintetice, cu granulaţii variind între 36 şi 220 şi durităţi extrem de moi, variind de la D la H.

În unele cazuri izolate sunt preferate discurile abrazive cu lianţi ceramici, întrucât acestea păstrează mult mai bine profilul şi au astfel o durată de viaţă superioară, în condiţiile unei încărcări abrazive puternice.